

                              LACUL







               Lacul codrilor albastru

               Nuferi galbeni il incarca;

               Tresarind in cercuri albe

               El cutremura o barca.





               Si eu trec de-a lung de maluri,

               Parc-ascult si parc-astept

               Ea din trestii sa rasara

               Si sa-mi cada lin pe piept;





               Sa sarim in luntrea mica

               Inginati de glas de ape,

               Si sa scap din mina cirma,

               Si lopetile sa-mi scape;





               Sa plutim cuprinsi de farmec

               Sub lumina blindei lune -

               Vintu-n trestii lin fosneasca,

               Unduioasa apa sune !





               Dar nu vine ... Singuratic

               In zadar suspin si sufar

               Linga lacul cel albastru

               Incarcat cu flori de nufar.





                    (1876, 1 septembrie)







.

